SHARE, proiectul abordarii durabile a patrimoniului cultural in centre urbane europene

18.08.2022 | ADR Nord-Est


In ultimul an de activitate, proiectul SHARE, finanțat prin Programul Interreg Europe, a abordat implementarea eficienta a fondurilor de tip FEDR in domeniul recuperarii după efectele pandemiei de COVID și după măsurile și restricțiile implementate pentru combaterea acesteia și utilizarea instrumentelor de politică locală referitoare la patrimoniul cultural și turismul din centrele urbane, în 5 contexte europene: cinci parteneri - Sviluppumbria (IT), Regiunea Nord-Est (RO), Regiunea Extremadura (ES), Pannon GECT (HU) și orașul Sibenik (HR) - reprezintă autoritățile regionale și municipale, iar al șaselea, Universitatea din Greenwich, ca partener consultativ, a oferit sprijin pentru cercetare și perspectivă strategică celorlalți parteneri.


Partenerii SHARE “Sustainable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalification in Europe” au propus un plan de lucru de cercetare și schimburi de bune practici pentru siturile și evenimentele din patrimoniul cultural.


Scopul proiectului a fost îmbunătățirea guvernanței politicilor în epoca post-COVID, sustinută de activitățile de învățare interregionale și de cercetările efectuate. Partenerii au împărtășit bune practici în gestionarea în siguranță a patrimoniului cultural și a turismului de evenimente din propriile regiuni (și nu numai). Un sondaj privind atitudinile și așteptările rezidenților și potențialilor vizitatori a colectat date pentru fundamentarea deciziilor, iar învățarea interregională a sugerat căi către politici îmbunătățite și soluții pentru noul normal post-pandemic.

Ca urmare, a fost realizat si un raport continand 10 recomandări de politici care sunt aplicabile unora sau tuturor locațiilor geografice pe care s-a concentrat proiectul SHARE. Ele sunt menite să declanșeze discuții între factorii de decizie cheie care sunt cei mai adecvați pentru a stabili priorități la nivel local și/sau regional.


Recomandarea 1 - Investiție în OMD (sustenabilitate economică)

Investițiile și finanțarea organizațiilor de management al destinațiilor turistice (OMD) au avut o tendință descendentă în ultimii 10 ani. În prezent, cand se dorește o redresare rapidă a turismului după pandemia de COVID-19, este important ca fondurile necesare să fie puse la dispoziție pentru a furniza capacitatea suplimentară cerută de OMD. Totodată, ar trebui căutate noi soluții de finanțare pentru un viitor mai durabil al OMD, inclusiv prin opțiunea de parteneriate public-private, în special în contextul siturilor de patrimoniu și al evenimentelor culturale.


Recomandarea 2 - lanțuri de aprovizionare locale (durabilitate economică și de mediu)

Promovarea rezilienței lanțurilor locale de aprovizionare prin favorizarea utilizării produselor/serviciilor locale la evenimente culturale și situri de patrimoniu.

Acest lucru se poate face și prin platforme digitale care conectează cererea și oferta pentru aceste servicii/produse.


Recomandarea 3 - accesibilitate (durabilitate socială)

Accesibilitatea la siturile de patrimoniu și la evenimentele culturale trebuie revizuită, punând un accent deosebit pe nevoile de mobilitate ale mai multor vizitatori în vârstă și ale celor cu dizabilități. Ar putea fi o combinație de intervenții pentru a reduce barierele fizice și a îmbunătăți oferta existentă, inclusiv prin soluții bazate pe tehnologie (de exemplu, realitate virtuală, aplicații pentru persoanele cu deficiențe de vedere etc).


Recomandarea 4 - imaginea destinației

O revizuire post-COVID-19 a poziționării strategice a siturilor de patrimoniu, a evenimentelor culturale și a destinațiilor turistice gazdă ale acestora ar trebui să fie realizată cu un accent special pe imaginea și promovarea acestora. Această revizuire ar trebui să ia în considerare o serie de elemente pe termen mediu și lung, inclusiv:

  • cum dorește destinația respectivă (eveniment cultural sau sit de patrimoniu) să fie percepută de noile generații de vizitatori (de exemplu, Generația Z) și de generațiile existențe (de exemplu, Generația X, generația Baby Boomer)?
  • cum va face față crizelor viitoare destinația respectivă, inclusiv crizelor de sănătate publică (pe termen mediu) și crizelor survenite ca urmare a schimbărilor climatice (pe termen mai lung)?
  • conform cu cele de mai sus, ce compromisuri se pot face între conservarea patrimoniului și promovarea și gestionarea acestuia pentru industria turismului?

Recomandarea 5 - viitor mai sănătos pentru rezidenți și vizitatori

Una dintre consecințele recentei pandemii de COVID-19 a fost fragilizarea sistemelor existente de protejare a sănătății mentale și fizice a comunităților locale și a vizitatorilor. Cercetările din cadrul proiectului SHARE au arătat că moștenirea culturală aduce o contribuție pozitivă la sănătatea mentală și fizică a vizitatorilor. În conformitate cu aceasta, politicile existente legate de sănătatea mintală și fizică ar trebui revizuite pentru a valorifica beneficiile patrimoniului cultural (material și imaterial) și pentru a susține fluxurile sale de finanțare publică, ca prioritate pentru sănătate. Conceptul de mers pe jos în orașele turistice (de exemplu: https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/IJTC-09-2018-098/full/html ar trebui încorporat în această gândire.


Recomandarea 6 - capitalul social pentru managementul patrimoniului (material și imaterial)

Pandemia COVID-19 a avut un impact extrem de negativ asupra generațiilor tinere care intenționează să își dezvolte o carieră în managementul ospitalității, turismului, evenimentelor și siturilor de patrimoniu. Noile politici post-COVID pentru acest sector ar trebui să ia în considerare sprijinul pentru dezvoltarea de competențe, formare și stagii pentru tineri, pentru ca acest sector să fie perceput ca o sursă viabilă de locuri de muncă, dublat de eforturi continue pentru a reduce capcanele sezoniere.


Recomandarea 7 - fuzionarea patrimoniului natural și cultural

Contactul direct cu natura va maximiza efectele de stare de bine generate de vizitele la situri și evenimente de patrimoniu. Pandemia de COVID-19 a dus la reconectarea comunităților locale și a vizitatorilor cu spațiile naturale, în mare parte pentru a evita riscul de îmbolnavire. Elaborarea noilor politici ar trebui să ia în considerare soluții inovatoare pentru a aduce moștenirea urbană (materială și imaterială) mai aproape de natură și viceversa. Mișcările recente care susțin “înverzirea” centrelor orașelor oferă informații valoroase în acest sens https://www.ecowatch.com/cities-rewilding-2653383263.html.


Recomandarea 8 - reducerea amprentei de carbon a patrimoniului material și imaterial

Siturile de patrimoniu și evenimentele culturale trebuie să contribuie la obiectivele politicii naționale pentru o economie cu zero carbon. Evenimentele durabile au făcut progrese considerabile și ar trebui folosite ca soluții de testare pentru inovarea pe care siturile de patrimoniu (material) le pot adopta. Elaborarea de noi politici ar trebui să stabilească obiective pentru reducerea continuă a amprentei de carbon a siturilor de patrimoniu și să recompenseze poveștile de succes cu acces mai facil la fonduri publice, pentru a stimula acest lucru și în continuare.


Recomandarea 9 - rolul tehnologiilor digitale

Destinațiile turistice de patrimoniu (inclusiv evenimentele culturale) intensifică utilizarea tehnologiilor digitale (de exemplu, aplicații, tururi virtuale, realitate augmentată și virtuală) pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor. Elaborarea de noi politici ar trebui să încurajeze utilizarea tehnologiilor digitale în siturile de patrimoniu și evenimentele culturale în care există un element clar de „divertisment educațional”, cu un accent special pe problemele legate de dezvoltarea durabilă, inclusiv durabilitatea mediului.


Recomandarea 10 - comunitățile locale și simțul apartenenței locale

Cercetările au arătat că evenimentele culturale și siturile de patrimoniu sunt esențiale pentru sentimentul de identitate al comunităților locale și stimulează un sentiment de mândrie locală și regională. Elaborarea de noi politici ar trebui să creeze și noi mecanisme pentru ca acest sentiment de mândrie să se dezvolte în continuare în comunitățile locale, prin utilizarea siturilor de patrimoniu drept cadru pentru evenimente care pot fi sau nu legate direct de cultură, dar care încurajează voluntariatul comunitar și comunicarea față în față.

Site-ul proiectului SHARE: https://www.interregeurope.eu/share/

Site-ul proiectului SHARE: https://www.facebook.com/shareprojecteurope/


Sursă foto și text: Raportul Universitatii Greenwich, din cadrul proiectului SHARE, finantat prin Interreg, via ADR Nord Est